Testul de sarcină
Testul de sarcină cel mai sensibil, mai exact şi mai fiabil este un test care determină nivelul beta-HCG (gonadotrofina corionică umană) din sânge. HCG-ul este produs de embrion, iar o valoare pozitivă reprezintă semnalul că implantarea acestuia s-a produs. O valoare de peste de 10 mUI / ml poate fi detectată în sânge cu 2 zile înainte de ziua când ar trebui sa apară următoarea menstruație.
Cele mai multe clinici încep testarea B-HCG la 14 zile după recoltarea de ovocite. Cum embrionul crește rapid, valoarea B-HCG se dublează în mod normal la fiecare 2-3 zile.
Astfel, creşterea rapidă a B-HCG-ului este un semn încurajator pentru o sarcină sănătoasă, ca urmare deseori medicii vor cere repetarea testului.
Creşterea B-HCG este liniştitoare.
De obicei, într-o sarcină unică sănătoasă, nivelul B-HCG este de aproximativ 100-200 mUI / ml la aproximativ 16 zile după ovulație, deși acest nivel poate varia considerabil. Niveluri mai mari se asociază cu sarcina multiplă, iar mai mici cu sarcini neviabile sau ectopice.
Nivelurile pot varia de la un laborator la altul, astfel încât toate rezultatele trebuie discutate cu medicul curant.
În cazul în care nivelurile nu se dublează așa cum e de aşteptat, acest lucru poate sugera o sarcină neviabilă, care poate fi urmată de un avort spontan sau o sarcină extrauterină. Diferenţierea între cele două situații este evident importantă şi în acest caz ecografia endovaginală joacă un rol cheie.
Avantajul major al testelor de sânge este faptul că ele măsoară nivelul real al HCG - acest factor poate fi foarte util în gestionarea problemelor sarcinii. După o procedură de reproducere asistată, multe femei aleg să facă un test de sarcină la domiciliu, folosind un kit cumpărat de la farmacie.
Testele moderne de sarcină din urină sunt acum destul de sensibile şi pot detecta sarcina cu 2 zile înainte de ziua când ar trebui să apară urmatoarea menstruație (la un nivel seric de HCG de aproximativ 50-100 mUI / ml).
Beneficiul testelor de sarcină din urină este că acestea sunt mai puţin costisitoare, iar testarea se poate face la domiciliu de către pacienta însăşi.
Cu toate acestea, instrucţiunile trebuie să fie urmate atent şi pot apărea numeroase erori în interpretarea rezultatelor testului. Aceste erori ar putea apărea în cazul în care urina este prea diluată, când testul nu se face în mod corespunzător, sau dacă există o infecţie a tractului urinar.