Sarcina biochimică
Uneori fertilizarea ovocitului de către spermatozoid reuşeşte, însă dezvoltarea sarcinii este întreruptă într-un stadiu timpuriu. Dacă acest lucru se întâmplă între săptămânile 4- 5 (calculate din prima zi a ultimei menstruaţii), înainte ca sacul gestațional să se formeze, ne referim la o sarcină biochimică. În acest caz testul de sarcină va fi pozitiv, însă sarcina nu se va dezvolta până în punctul în care ar putea fi observată ecografic.
Motivul pierderii sarcinii în acest stadiu, îl reprezintă de cele mai multe ori, anomaliile intrinseci ale celulelor germinale (ovocitului şi spermatozoidului care au format embrionul respectiv) şi nu există nicio problemă legată de fertilitatea cuplului. Un test de sarcină pozitiv scoate din calcul multe probleme de fertilitate, deoarece cuplul a reusit să ajungă la acest stadiu. Dacă s-a folosit procedeul FIV, sarcina confirmă succesul etapelor anterioare.
Nu se obţin mai multe sarcini biochimice prin FIV, comparativ cu concepția naturală.
Motivul pentru care sarcină biochimică este detectată mai des în urma FIV, are legătură cu faptul că la această procedură se încearcă depistarea sarcinii cât mai devreme, lucru obişnuit doar în cazul reproducerii asistate.